marți, 29 iulie 2014

RANA DE ABANDON din copilarie si efectele ei. Cum sa vindeci o rana a sufletului care inca doare

Abandonul emotional se construieste in copilarie in momentul in care cei care au grija de copil nu ofera suport si indeplinirea nevoilor copilului pentru a creste si a se imbogati emotional. Afla de la un psiholog ce presupune de fapt rana emotionala a abandonului si ce poti face pentru a te vindeca de ea!

de MIHAELA IORDACHE, psiholog si expert Garbo

Multe persoane se lupta cu sentimente despre nevoi emotionale neindeplinite, experimenteaza acest abandon emotional, care de fapt isi are radacina in copilarie. Desi termenul de ‘abandon’ ne duce in mod obisnuit cu gandul la separare in plan fizic, concret, in cazul abandonului emotional este un context mai abstract, ce se incadreaza in senzatii emotionale cum ca ceva nu este tocmai potrivit.
Este foarte important de mentionat ca abandonul emotional nu are nimic de a face cu proximitatea in plan fizic. Te poti simti abandonat chiar de o persoana care sta foarte aproape de tine, insa cu care conexiunea, legatura umana nu este construita, lasand astfel nevoi emotionale neindeplinite.
Persoanele care se lupta cu abandonul prezinta des teama de a ramane singure sau chiar ajung dupa mult timp sa creada ca de fapt sunt menite sa fie singure. Relatiile neindeplinite, pline de frustrare sunt construite de fapt din nesigurante si temeri. Mai mult, teama de abandon duce la abandonul in cazul fizic in care persoana pleaca din relatia interumana, ducand astfel la profetia ce se autoindeplineste.
Teama de abandon isi are, de multe ori, radacinile in copilarie
Acest abandon emotional se construieste in copilarie in momentul in care cei care au grija de copil nu ofera suport si indeplinirea nevoilor copilului pentru a creste si a se imbogati emotional. Copilul creste intr-un mediu in care, cumva o parte din el nu este acceptata. In felul acesta, copilul ‘invata’ ca nu este ok sa afiseze acea parte. De exemplu invata ca:
- Nu este ok sa faci greseli;
- Nu este ok sa iti arati emotiile;
- I se spune ca emotiile afisate nu sunt adevarate;
- Nevoile nu sunt premise tuturor;

- Nevoile altora sunt mai importante;
- Implinirile si succesul sunt minimizate.
Alte moduri in care acest abandon emotional se intampla, cand copilul:
- Nu se ridica la asteptarile parintilor; care sunt de multe ori nerealiste si nepotrivite pentru varsta copilului;
- Este tras la raspundere pentru comportamentul altora; in special pentru actiunie si sentimentele parintilor – clasicul ‘din cauza ta’
- Dezarcordul despre o anumita actiune este exprimat ca dezacord despre intreaga pesoana si identitate a copilului in loc sa fie exprimat ca dezacord despre comportamentul specific.
Teama de abandon are radacini in copilarie, fie in urma unei pierderi semnificative cum este moartea unui parinte sau divortul, fie ca rezultat al atentiei emotionale nepotrivite. In postura de adult, aceste experiente timpurii se traduc in teama de a fi abandonat de persoanele care sunt importante. Desi un anumit grad de teama de abandon este normal ca parte din experienta umana, in momentul in care devine severa si afecteaza calitatea vietii, si de multe ori foarte dificil de gestionat, poate fi cauza principala in dificultatea de a creea relatii sanatoase.
In situatia in care copiii au crescut cu o pierdere cronica, in lipsa protectiei fizice si psihice de au nevoie si merita, ajung sa internalizeze frica. Lipsa atentiei si protectiei atat din punct de vedere fizic, cat si emotional se traduce in abandon. A trai cu experiente repetate de abandon da nastere unui sentiment ridicat de rusine. Aceasta se contureaza din mesajul implicit, inconstient din experientele de abandon: “Nu esti important. Nu esti de valoare”. Din acest loc, incepand cu aceste mesaje este necesar sa incepem vindecarea.

Pentru unii copiii, abandonul este predominant fizic, cand conditiile necesare pentru o dezvoltare potrivita nu au fost indeplinite (lipsa supraveghierii, lipsa nutritiei potrivite, lipsa unui acoperis, absenta de imbracaminte potrivita si caldura, abuz fizic si/sau psihic.
Copiii sunt in totalitate dependenti de protectia ingrijitorilor lor sa le ofere un mediu sigur pentru a se dezvolta. Cand nu se intampla asta, se formeaza crezul ca lumea este un loc nesigur, in care oamenii nu sunt de incredere, si nu merita atentie si ingrijire potrivita.
Sa nu ascunzi niciodata 'acea' parte din tine...
Abandonul emotional apare cand parintii nu ofera conditiile si mediul emotional pentru o dezvoltare sanatoasa. Abandonul emotional mai este descris si ca fenomenul care apare in momentul in care copilul ‘invata’ din experienta ca trebuie sa isi ascunda o parte din cine este pentru a fi acceptat, sau sa nu fie respins.
A ascunde o parte din tine inseamna:
- nu este bine sa faci o greseala
- nu este bine sa afisezi emotii, sa ti se spuna ca modul in care simti nu este adevarat. De exemplu “ Nu ai nici un motiv sa plangi si daca nu te opresti din plans o sa-ti dau eu un motiv de plans”. Suna familiar?
- nu este bine sa ai nevoi. Nevoile celorlalti par mult mai importante decat ale tale.

- nu este bine sa ai succes. Realizarile nu sunt vazute, si de multe ori sunt minimizate.
De multe ori problemele de abandon sunt amestecate cu perceptii si limite neclare din partea partintilor cum ar fi parinti care nu vad copilul ca o fiinta separata cu limite distincte si se asteapta la nivel inconstient sa fie o extensie a propriei lor persoane; cand parintii nu sunt dispusi sa isi asume responsabilitatea pentru sentimentele, gandurile si comportamentele lor insa se asteapta ca si copilul sa isi asume responsabilitate; cand imaginea de sine a parintelui este hranita de comportamentul copilului.
Abandonul impreuna cu limite neclare, in momentul in care copilul dezvolta imaginea si valoarea de sine, reprezinta fundatia credintelor despre propria insuficienta ca fiind principala cauza a rusinii pe care o simt. Acestea nu sunt sub nici o forma indicatori ai valorii copilului ci mai bine exprimat, sunt indicatori ale unei gandiri eronate despre sine si credinte false.
Aceste rani emotionale sunt adanci si reale si ajung sa fie reproduse in cazul relatiilor adulte. Cauzele ranilor emotionale trebuie sa fie intelese si acceptate pentru a incepe procesul de vindecare.


Abandon si Trauma. Cand incepe VINDECAREA

Uneori aceste experiente de abandon pot constitui adevarate evenimente traumatizante din viata unei persoane. Moartea unui parinte poate sa fie o astfel de trauma pentru un copil, ca si incapacitatea de a ajunge sa se simta in siguranta datorita unui abuz fizic sau sexual sau lipsa adapostului. Un tipar de neglijenta emotionala se poate traduce ca fiind traumatizant.
In procesul de abordare a problemelor psihologice rezultate din sentimentul de abandon in cadrul terapiei, poate scoate la suprafata sursa, fie o trauma sau temeri profunde asociate cu experientele din copilarie. In lucrul cu un terapeut integrativ, o persoana invata cum sa separe temerile din trecut de realitatea prezenta, construind un mediu in care sa dezvolte perceptii, reactii si asteptari realiste de la viata si de la propria persoana.


Procesul de recuperare incepe cand persoana incepe sa recunoasca ca aceste temeri au radacini in trecut si s-au dezvoltat ca modalitate creativa de supravietuire pentru a controla exteriorul si a atinge sentimentul de siguranta.
ARHETIPURI SI MITOLOGIE: Abandonul se regaseste si in povestile despre IUBIRI IMPOSIBILE
Mitologia este plina de povesti despre abandon sau iubiri imposibile, in special femei care si-au dedicat intreaga viata partenerilor pentru a se gasi intr-o zi parasite pentru o cauza nobila. Unii psihologi, cum este Carl Jung care sustine ca aceste mituri si legende au devenit parte din inconstientul colectiv. La un nivel primar, toti am intenalizat anumite povesti si le-am facut parte din modul comun de a vedea lumea.
Fizicul ne spune multe despre trairile interne
Persoanele care sunt sensibile in privinta abandonului sunt foarte sensibili si la respingeri. Aceste rani ies la suprafata atunci cand pesoana se simte respinsa, de obicei in relatiile cu parteneri de sex opus. Reactia care se formeaza este una de dependenta. Dependenta de validare in relatii de exemplu. Sentimentul trait este ca nu primeste niciodata destula iubire pentru a se sustine singur. Este posibil sa construiasca mediul in asa fel incat sa ii fie usor sa interpreteze rolul de victima pentru a primi atentie si suport, va creea multe dificultati pentru a declansa aceste reactii celor din jur.
In literatura de specialitate se vorbeste mult despre efectele generale ale abandonului perceput in copilarie. Ma voi opri scurt la efectele asupra fizicului.


Asculta mesajele pe care ti le transmite corpul: Efectele abandonului emotional asupra fizicului

Lise Bourbeau ne explica cum experienta la nivel corporal, somatic, constienta personala, este cea mai autentica experienta in viata. La acest nivel se poate observa foarte clar mesajele interioare si se poate experimenta consistenta si stabilitatea persoanala. Fara constiinta somatica, a modului in care ne influnteaza emotiile fizicul ( atat la nivel de postura, muscular, respiratie, atitudine fizica generala,etc), avem o experienta scazuta a propriei persoane si a trairilor prezente, care lasa senzatia de gol si instabilitate.
Pentru fiecare tipar psihologic exista un echivalent in corp, un tipar somatic care se manifesta. Abandonul este manifestat in corp sub forma de lipsa de tonus si postura saracacioasa, greu de sustinut ca si cum persoanei i-ar fi greu sa se sustina pe sine. La nivel psihologic este manifestat prin comportamente dependente si /sau codependente, in relatiile personale cat si fata de alte substante.
INTELIGENTA SOMATICA: Increderea in 'vocea interioara' (instinct) vindeca...
Este important sa invatam cum sa ‘ascultam’ aceste mesaje corporale in lucrul cu un terapeut si sa avem incredere in inteligenta somatica, care a mai fost numita si ‘instinct’ sau ‘vocea interna’.

Atingerea este importanta si poate avea un impact puternic in recuperarea de teama de abandon de exemplu. Din pacate in cazul multor persoane, aceasta inteligenta este cumva adormita. Pentru a compensa trairea interna, persoana ajunge sa concentreze foarte multa atentie in mediul exterior pentru a cauta atentie si validarea propriilor emotii, chiar si identitatea. Cand ne uitam constant in exterior fara a realiza starile noastre interne, ratam oportunitatea de a construi incredere in sine si ramanem cu senzatia de fragilitate interna.
Experienta somatica ne ajuta sa diferentiem mesajele subtile internalizate din trecut, sa recunoastem diferentele dintre momentele in care nu exista o alternative si momentul prezent in care exista alternativa alegerii personale. Vindecarea ranii de abandon implica mai mult decat interventii la nivel relational suportiv si hranitor, este important si interventii la nivel corporal. Se poate invata empatia si acceptarea, afirmarea si respectful fata de propria persoana, afirmarea propriilor dorinte si nevoi, cat si se lucreaza pe experientele de disociere timpurii care au format aceasta scindare minte-corp, pentru a oferi ocazia expresiei personale autentice in intregime in orice context nu doar in cabinetul terapeutului.


Teama de abandon afecteaza si stima de stine

Pentru cei care se lupta cu teama de abandon, se poate remarca cum aceasta afecteaza in mod negativ stima de sine, provocand sentimente de lipsa de valoare fata de propria persoana. Acesta este un subiect mult mai larg despre cum teama de abandon afecteaza imaginea de sine si o voi aborda pe larg in umatorul episod.
Terorizati ca intr-o zi aceasta teama de abandon va deveni reala si anxietatile sunt si ele la fel de reale si afecteaza stima de sine. Teama si anxietatea sunt cei doi piloni de sustinere ai unei stime de sine scazute. Bazate pe experientele timpurii, se dezvolta perceptii si credinte despre sine. Anxietatea este exagerata si patrunde in orice domeniu din viata persoanei si afecteaza: abilitatea de a lua decizii, de a se relaxa, de a mentine o hotarare sau pur si simplu motivatia, abiliatea de a-si reveni dupa o dezamagire, stabilitatea emotionala, energia personala, abilitatea de a invata, deschiderea de a invata noi abilitati, abilitatea de a introspecta.
Sunt cateva temeri de baza care stau la baza unei stime de sine scazute si le vom aborda pe larg:
1. Teama de a face ceva ce va confirma insuficienta
2. Teama ca altii vor vedea ce au facut si in acelasi timp vor vedea insuficienta
3. Teama de a pierde ceea ce are, teama ca succesul nu poate sa fie sustinut, teama de abandon
4. Teama de a experimenta din nou umilirea, depresia, disperarea.
***
Mihaela Iordache este un ambasador pentru sanatate mentala, emotionala si fizica. Specialist psihologie, clinica, organizationala si psihoterapie, a terminat studiile in Bucuresti si este pasionata de natura umana. Scopul activitatii sale este sa ajute la atingerea potentialului maxim, sa asiste grupuri si echipe sa construiasca relatii puternice. Scrie, danseaza, meditezeaza si calatoreste. Cateva lucruri in care crede:

- Nu merita sa ramai blocat, mai bine muncesti pentru dezvoltarea unei bune stari cu orice implica
- Descopera bucuria si placerea In fecare moment din zi, chiar si in mijlocul haosului si stresului
- Crede in sinteza perspectivei integrative, suntem un intreg, mintea, creierul, corpul si sufletul;
- Crede in practicalitatea psihoterapiei cat si latura ei complementara si ca investitia in propria persoana este cel mai bun lucru pe care cineva il poate face
- Nu exista reteta magica sau pilula care sa te schimbe, e necesar sa te implici
De mai mult de 10 ani, Mihaela studiaza si practica psihologia. A studiat mai multe forme, practicant atat in zona organizationala cat si cea clinica, si s-a oprit la cea care o defineste si se potriveste in practica sa, si anume Psihologia Integrativa. Mihaela face parte din Asociatia Romana de Psihologie Integrativa de 2 ani. Este o abordare complexa de a creste resursele personale pentru a atinge potentialul. Scopul este sa ajute la construirea unei aliante sanatoase intre minte si corp, integrarea strategiilor psihologice, pentru a va sprijini sa gestionati provocarile de zi cu zi si un stil de viata implinit, atat profesional cat si personal.

Trimiteți un comentariu