vineri, 1 iunie 2012

"Credinta TA te-a vindecat!" Oare nu e logic ca tot CREDINTA TA te-a si "imbolnavit"?

Am preluat aceasta postare deoarece consider ca este foarte important de inteles ca parintii au un rol foarte important in programarea "credintelor" in proprii copii, care se presupune ca ii iubeste. Daca chiar ii iubiti atenti mare la ce programe de "frici" le bagati persoanelor la care tineti (inclusiv prieteni/partener/copii). Sunt sigura ca de ACUM va ve-ti gandi inainte de ai spune ceva celor din jur (in special copiilor ca ei sug ca o sugativa).

Nu ne mai vine...mintea la cap!-link sursa

De mai bine de zece ani, pe nenumarate site-uri si canale de comunicare, ma straduiesc sa fac sa fie inteles un lucru atat de simplu: nu exista realitate obiectiva!

O spun de mii de ani atat Hermes cat si Iisus. Unul in prima Lege a Kibalyonului, a mentalismului, altul demonstrand-o in nenumarate feluri, prin multele "minuni" facute, culminand cu declaratia "credinta TA te-a vindecat!" Oare nu e logic ca tot CREDINTA TA te-a si "imbolnavit"?

Sa analizam putin ce ar fi aceasta nesuferita credinta. Daca identitatea ta este constiinta si este caracterizata la inceput prin emptyness, adica un vas gol, apoi in el se opereaza tot felul de modificari exact prin "credinta". Copilul are incredere in parintele care il conditioneaza, in dascali...

Ceea ce i se toarna in acel vid, incetul cu incetul devine credinta lui.

Intr-un computer poti avea instalate zeci/sute de programe. Multe pot fi destinate, sa zicem, prelucrarii pozelor.

Daca inviti pe cineva la calculatorul tau si el va vrea sa editeze o imagine, va cauta exact un program cunoscut DE EL. Degeaba ii spui tu ca este un editor de imagine grozav si simplu FastStone, CREDINTA lui este ca nu poate lucra decat cu...Picasa, sa zicem. Asa a fost el CONDITIONAT!

Azi de fapt sunt odata in plus amarat, nu ca nu as sti deja pe ce planeta ma aflu si in ce nivel de "civilizatie"...Dar cand revezi iar si iar...salbaticia, crunta neintelegere si cumplitele conditionari la lucru, parca te apuca disperarea...
Va dati seama ca nu tre sa imi spuneti ca daca asa s-a petrecut inseamna ca asa trebuia, ca nimic nu e intamplator, ca e un semnal de trezire...le stiu si eu, dar cum ar fi daca nu am mai fi adormiti si nu am mai avea nevoie de asa experiente?

Mi-am inceput ziua citind un "apel umanitar", venit prin "ForYou"...

Am privit poza acelei minunate fete...am citit ce spune...imi venea sa zgarii peretii...

Un "cer 10", venit aici ca si mine, sa ajute aceasta trecere, distrusa de salbaticia acestei..."lumi"...

... nascuta la data de 14 iunie 1991 in Slobozia,  actualmente studenta la Academia de studii economice, facultatea de Administratie a afacerilor cu predare in limbi straine, filiera franceza, anul II, invatamantul bugetar, cursuri la zi.
Am terminat prima sesiune a anului II cu bine, fiind a 3-a de pe filiera franceza, doar ca … dupa aceasta au aparut probleme grave legate de sanatate. Nu m-am gandit ca va fi ceva rau. Am presupus ca am avut parte de ceva mai mult stres din cauza acumularii oboselii din sesiune. De grija ca nu-mi gasesc leacul m-am dat peste cap. Nu puteam dormi orice medicament as fi luat. Aveam intotdeauna stare de oboseala, aveam mancarimi groaznice ale pielii, fara a fi vorba de o problema dermatologica. Am fost la foarte multi medici, am facut analize si le-am tot repetat timp de 2 luni, dar nimeni nu mi-a confirmat vreun diagnostic important. Am facut perfuzii timp de 10 zile, din cauza faptului ca eram foarte slabita, scazusem in greutate 8 kg intr-o singura saptamana, dar nu au avut niciun efect. In continuare ma simteam rau, iar medicamentele de somn, recomandate bineinteles de medic psihiatru, nu  isi faceau efectul la mine.
Am hotarat sa merg la Craiova si gratie unui domn doctor, caruia tin sa ii multumesc foarte mult, mi-am repetat a 3a oara analizele si am facut si un CT (tomograf). In urma rezultatului m-au trimis de urgenta la Spitalul universitar de urgenta Bucuresti.  Acolo m-au diagnosticat ca fiind suspecta de leucemie.
Imi era foarte rau , eram bulversata, imi era imposibil sa inteleg ce mi se intampla. Am crezut ca-mi pierd controlul cand am aflat. Cand m-am simtit mai binisor, am cautat pe internet si am citit despre acest diagnostic.M-a socat mai rau, nu stiam cum sa reactionez. Mi-am amintit ca Tatal Ceresc  pentru a ne intari in virtute, ne trimite nu numai bucurii, ci si suparari, si de aceea nu voi dispera ca a venit acest necaz. Dimpotriva l-am primit cu liniste, supunere, ca fiind trimis de Dumnezeu. Stiu sigur ca suferintele prin care am trecut si trec ma purifica, ma fac mai puternica si stiu sigur ca tot El ma salveaza. Am simtit asta si stiu ca gandurile pozitive m-au inaltat si ma inalta. M-am rugat la Dumnezeu si Maicii Domnului sa-mi dea putere sa trec peste toate suferintele mai usor pentru a putea lupta cu aceasta boala. Totdeauna trebuie sa nu vreau altceva inainte de toate decat « sanatate ».  Recunosc ca am fost luata pe nepregatite si nici in visele mele de cosmar n-as fi crezut sa trec prin asta. Norocul meu a fost ca toti cei dragi mi-au fost aproape, parintii mei pe care ii vad ( chiar daca nu arata) cat de mult sufera, rudele apropiate. Dar nu a clacat nimeni. Toti s-au implicat si ma ajuta.
La spital mi s-au repetat analizele si alte controale mai amanuntite, decizia medicilor fiind sa fiu operata imediat a 2a zi la prima ora pentru scoaterea apei de la inima, apei si o parte din tumoarea de la plaman pentru biopsie si la gat pentru scoaterea unui ganglion pentru biopsie. Dar din cauza unor complicatii, operatia a durat 5 ore si medicii au renuntat la cea dea 3a interventie la inima datorita organismului care era posibil sa nu mai faca fata. Mi-am petrecut urmatoarele 3 saptamani in spital fiind drenata timp de 12 zile, tintuita la pat si avand aceleasi simptome de mancarimi si insomnii. Dar parintii, prietenii si rudele mi-au facut sfintele sarbatori de florii si paste mai frumoase. Intr-o saptamana urma sa aflu rezultatul biopsiei.
Diagnosticul :
1. Limfom Hodgkin clasic tip celularitate mixta
2. Chimioterapie pentru tumori
3. Pleurezie stanga in cantitate importanta
4. Sindrom inflamator biologic

    Copilul acesta chiar a intuit bine: surescitarea, oboseala, miza, stresul au dat-o peste cap. In loc sa fie doar iubita, au inceput fricile, apoi o insistenta fuga dupa "un diagnostic"...In acel moment, daca ar fi intalnit un singur om constient chiar si partial, ar fi intervenit prin echilibrare energetica, in orice tehnica posibila...     

Neinspirata fuga dupa frici suplimentare pe net, frica meru crescanda demoland si mai mult vehiculul "fizic", INCONSTIENTA INSISTENTA pentru un diagnostic din ce in ce mai dur au completat "programarea" la care ea se supunea. Subconstientul nu putea decat sa aduca in manifestare CREDINTELE LOR inconstiente.
"Medicii din nu mi-au dat nici 2% sanse cand au vazut analizele.
Va rog sa intelegeti bine, sunt langa acesta fiinta din clipa in care am auzit ce experienta si-a facut, o simt apropiata si o sustin cu drag, se va face desigur bine, dar pana cand vom escamota si in al cui folos ADEVARUL?
De ce oare nu se inavata in scoli, in cursul primar, faptul ca noi ne cream experientele, prin CREDINTA NOASTRA? Cui foloseste faptul ca nu vrem odata sa intelegem ca, indiferent ca te duci la o "ghicitoare" sau la un "diagnostician", vei pati exact acelasi lucru: in constiinta care TU ESTI se varsa un program, pe care apoi subconstientul tau il materializeaza OBLIGATORIU, DACA si numai DACA tu ai acceptat sa deschizi CREDINTA TA la acea programare.
Mai exista asa zisi "pacienti" teribilisti, care CRED in medicina si deci in diagnostice, dar ALEG SA NU CREADA in medicamente! Ca atare se condamna singuri la a nu se putea deprograma pe nici o cale, daca tot au admis programarea. Nu ca medicamentul i-ar vindeca ci...CREDINTA LOR ca un medicament sau altul le va ajuta...
Oare chiar ne vom trezi vreodata din cosmarul hipnotic pe care inca il traim multi, cu toata CREDINTA inconstientei noastre?
Chiar nu vrem sa intelegem ca asa zisa "fizicalitate" nu exista, deci ea NU POATE FI CAUZA a ...nimic!? Aparentul "corp fizic" nu poate fi "diagnosticat" din simplul motiv ca...el e doar o proiectie mentala a unor "cauze" care, doar ca si consecinta se pot manifesta in/prin el. Ca nu poti retusa un film, pictand peste imaginea de pe monitor, cu acuarela, alte culori! Chiar e atat de greu de acceptat asta?
Copila de la care am pornit aceasta postare este constienta doar 74%. Cand o entitate de cer 10 are asa un grad redus de constienta, este limpede ca a fost supusa unui sir infinit si absolut restrictiv de conditionari. O dovada in plus o face "orientarea profesionala", acum cand toata planeta chiar e obligata sa recunoasca esecul conceptelor "economice". Altfel spus, sacrificata unei evidente iluzii.
Pentru ca la nici 21 de ani sa poti avea asemenea dezechilibre energetice, este clar ca perceptiile au fost deformate la maxim, blocajele si inchiderile foarte mari. Altfel inca rezerva de energie nativa, Jing cum o denumesc chinezii, nu ar fi fost si ea consumata. Desigur "peisajul emotional" si sentimental in care ea a fost conditionata, pe blog nu e descris...numai ca...acolo sunt CAUZELE!
Dar, pentru a ne putea trezi cu adevarat si sa nu mai ajungem la astfel de experiente de viata, alti copiluti nu ar mai trebui "conditionati" precum ca ei se vor face...medici. Fascinati ca ei isi pot ajuta semenii, se duc sa fie la randul lor programati...sa picteze cu acuarela...monitorul! Nimeni nu le va spune, in multi ani de facultate, ca ei, de fapt, sunt...CREATORI! Ce sunt programati sa creeze? Evident o iluzie, si anume sa creeze iluzia unui diagnostic si, daca le iese, si a unei vindecari...
Dupa cum bine ati citit, doua luni incheiate au fost necesare, mai multor colective "medicale", pentru a crea in fizicalitate iluzia acestui diagnostic...destul de alambicat!
Pana la urma, frica bietei "paciente" a reusit sa ii "ajute".
Cine si ce a castigat...reiese din chiar povestea ei:
Mi s-au procurat foarte urgent unul din medicamente (care in spital nu exista) pentru a intra pe citostatice. Acesta a fost trimis de o familie din Germania, carora nu stiu cum sa le multumesc pentru ajutor (costul fiind de 800 euro).  Le sunt recunoscatoare si celor care au luat legatura cu acestia.
Deci, unicul "castigator" iarasi este vesnicul "sponsor" din umbra a suferintei umane, industria farmaceutica!
Va rog sa fiu CORECT INTELES: aceasta postare, ca toate cele pe care le fac, are o singura menire: sa va trezeasca din visul despre suferinta a mintii.
Sa va faca sa reflectati, pana ajungeti sa va treziti, indiferent ce rol vreti sa jucati, cel de presupus pacient sau, si mai grav, de presupus pictor de monitoare.
Corpul uman nu este fizic, ca atare el fiind doar o proiectie mentala, nu poate fi CAUZA, ci doar efect! Nu exista nimic in toata Creatia care sa aiba fizicalitate, asa cum o percepem noi!
Renuntati la toate tampeniile perceptuale, lasati biata proiectie in pace, iar daca ceva se prezinta, pe iluzia fizica, ca si nearmonios, mergeti la CAUZE, nu mai pictati monitorul. Indiferent ca apelati la diete, la body building sau orice altceva, tot monitorul il pictati.
Tehnicile de reechilibrare energetica, meditatia, acupunctura, reflexoterapiile, acupunctura sau masajele energetice sunt maximele interventii ce se pot face, plecand de la proiectia numita corp. Orice ALTCEVA nu face decat sa alimenteze...iluzia bolii.
In aceasta viata, la peste 59 de ani, am trait la randul meu iluzia a nenumarate boli. Cum au aparut, tot asa au si disparut. Cu cat trezirea mea a fost mai adevarata, cu atat am devenit mai sanatos. De cel putin zece ani conceptul de boala nu il mai cunosc si desigur nimic de acest gen nu se mai poate manifesta. Toti cei care mi-au fost in preajma, in acesti ani, la randul lor nu au mai apelat la medici sau nu au luat vreo pastila, si nu pentru ca eu le-as fi interzis...Si nu au fost putini. In casa in care traim, de sase ani minim, patru oameni de varste diferite, nu exista nici macar o aspirina. Este si firesc sa fie asa, deoarece CREDINTA MEA nu mai poate aduce in manifestare experiente iluzorii de care eu nu am nevoie. Si cum vibratia "face legea", ea se extinde si asupra celorlalti.
Ceea ce va doresc tuturor!
Trimiteți un comentariu